ANALIZĂ | Cercetătorul Konstantin Skorkin și noua mutare a lui Putin: ”Alegeri în Ucraina ocupată, pretinde că totul merge conform planului”

În Ucraina ocupată, alegerile care urmează a avea loc în luna septembrie a acestui an scot în evidență doar spațiul limitat de manevră al Kremlinului după anexarile teritoriale din 2023, consideră cercetătorul Konstantin Skorkin. Decizia Moscovei este una costisitoare, dar scopul lui Vladimir Putin este acela de a arăta că totul ar merge ”conform planurilor”.

Konstantin Skorkin, jurnalist și cercetător independent care studiază istoria politică a Donbasului, publicând articole în Foreign Affairs, The Moscow Times sau Republic, face o analiză succintă a motivelor care determină Moscova să organizeze alegeri, în toamnă, în teritoriile ucrainene pe care le-a anexat.

Pe fondul contraofensivei ucrainene, spune cercetătorul, Kremlinul încearcă să-și consolideze poziția în părțile ocupate ale Ucrainei, nu numai militar, ci și politic. Pe de o parte, votul este calculat pentru a spori loialitatea față de Rusia în rândul localnicilor și a-i forța să participe la viața politică în conformitate cu legile ocupantului.

”În prezent, în zonele ocupate ale regiunilor Zaporijia și Herson, comisiile electorale sunt rusificate”

Dar, pe de altă parte, totul ar trebui să demonstreze că războiul din Ucraina are o desfășurare care ”mulțumește” Moscova.

”Ar fi fost destul de ușor să amânăm pe termen nelimitat alegerile în teritoriile ocupate, invocând starea legii marțiale, dar Kremlinul este hotărât să continue. Motivele sunt multe, începând cu necesitatea de a demonstra că a realizat ceea ce a spus atunci când a declarat că este «aici pentru totdeauna», prin restabilirea unei așa-zise normalități în zonă.

• Moscova caută și normalizarea conflictului și vrea să arate cât de puțin afectează războiul teritoriile ucrainene ocupate prin forța armelor.
• Moscova vrea să demonstreze că nu este atât de important faptul că deține doar controlul deplin asupra regiunii Lugansk, în timp ce celelalte teritorii sunt doar parțial sub controlul său.

La sfârșitul anului 2022, Comisia Electorală Centrală a Rusiei a început să integreze autoritățile electorale din «noile regiuni» ale Rusiei, să-și instruiască personalul și să implementeze un sistem de vot electronic deja existent în Rusia propriu-zisă. Deținătorii de pașapoarte ruși din autoproclamatele republici populare Lugansk și Donețk (LNR și DNR) au votat deja electronic la alegerile pentru Duma de Stat din 2021 ca constituenți din regiunea Rostov din Rusia.

În prezent, în zonele ocupate ale regiunilor Zaporijia și Herson, comisiile electorale sunt rusificate, în măsura în care jumătate din membrii lor au fost numiți direct de Comisia Electorală Centrală în februarie trecută”, notează cercetătorul în analiza publicată de Fundația Carnegie pentru Pacea Internațională (Carnegie Endowment for International Peace)

”Între timp, localnicii sunt supuși unei presiuni din ce în ce mai mari pentru a dobândi cetățenia rusă. În martie, președintele Vladimir Putin a simplificat procedura de renunțare la cetățenia ucraineană. În aprilie, a legalizat de anul viitor deportarea ucrainenilor care refuză cetățenia rusă. Alegerile din septembrie vor testa succesul acestei asimilări administrative — și loialitatea noilor cetățeni ai Rusiei”

Konstantin Skorkin

Linia subțire dintre ”colaborator” și ”victimă”

Speranțele conducerii ucrainene de a avea o contraofensivă de succes au fost însoțite și de o analiză serioasă a modului de reintegrare în cele din urmă a acelor zone aflate în prezent sub ocupație rusă, plus dezbateri aprinse despre cum să-i trateze pe ucrainenii care au devenit cetățeni ruși și unde să fie trasă granița dintre colaborator și victima ocupației, notează Konstantin Skorkin în analiza sa.

Potrivit cercetătorului, Kievul încă nu a răspuns clar la astfel de întrebări. În timp ce avocatul ucrainean pentru drepturile omului Dmytro Lubinets i-a sfătuit pe cei aflați sub ocupație să accepte cetățenia rusă dacă este necesar pentru a se proteja de represalii, poziția Ministerului Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar este că ”naturalizarea” poate fi tradusă prin ”colaborare”.

”În Rusia, Partidul Rusia Unită se așteaptă să fie principalul beneficiar al viitoarelor alegeri. Pe listele de candidați ale partidului apar numele locuitorilor Ucrainei ocupate, mulți dintre ei funcționari publici din regiunile respective, inclusiv profesori, oficiali municipali și antreprenori. În Donbas, candidații includ membri ai elitei separatiste din LNR și DNR.

Unele nume de pe buletinul de vot vor aparține celor care, pur și simplu, și-au schimbat culorile, cum ar fi Valery Burlachenko, un om de afaceri din regiunea Donețk, care a candidat la funcția de candidat al partidului Slujitorul Poporului al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în 2020. Acum candidează pentru a reprezenta Rusia Unită și folosind aceeași fotografie de campanie. De asemenea, în ascensiune sunt tineri luptători separatiști deveniti politicieni, care au intrat în scenă abia după anul 2014, într-o lume post-Crimeea”, mai scrie cercetătorul rus.

”Vladimir Putin și aliații săi au optat pentru cea mai crudă opțiune disponibilă”

Konstantin Skorkin consideră că, totuși, adevăratul context al alegerilor pe care le pregătește Moscova în teritoriile ucrainene ocupate este că anexările de anul trecut nu au rezolvat nicio problemă creată de război.

Dimpotrivă, acestea au exclus chiar și eventuala îmbunătățire temporară a relațiilor cu Kievul, iar noțiunea de ”pace” este încă foarte departe.

”Motivația de anexare a Moscovei a limitat și mai mult spațiul de manevră, privând Rusia de o zonă-tampon de stat marionetă de care s-ar putea distanța tactic și pe care l-ar putea folosi pentru a tulbura apele conflictului și a-l prezenta ca un război civil.

În schimb, Vladimir Putin și aliații săi au optat pentru cea mai crudă opțiune disponibilă. Este o alegere care a lăsat Rusia fără alternativă la un război de uzură și cu o speranță: ca Ucraina sau susținătorii săi occidentali să «clipească» primii. Între timp, Kremlinul este forțat să pretindă că totul merge conform planului”, încheie jurnalistul și cercetătorul Konstantin Skorkin.

Citește și:

Alexei Navalnîi, ”joc pe contre” cu administrația penitenciarului după o solicitare-șoc: ”Voi continua să lupt…”

Alexei Navalnîi a împlinit 47 de ani: ”Bineînțeles că mi-aș dori să nu fiu nevoit să mă trezesc în această gaură de IAD”

EXCLUSIV | Deținutul Cristian Rizea, păzit și când merge la duș: ”Este amenințat în continuare și înjurat, toți sunt scoși afară, face baie singur”

”Dați-mi șansa să fiu mamă!” | Acuzată de activități extremiste, Lilia Chanysheva, fost lider al echipei lui Navalnîi, riscă 12 ani de închisoare

Alexei Navalnîi și alți deținuți, obligați să asculte cântece pro-război și antisemite: ”Ficțiune grandioasă, oamenilor li se spală creierul”